Valea Mută. În sfârșit!

Valea Mută” este noul serial românesc produs de HBO, care a avut premierea seara trecută. Este un film în care am investit puține așteptări și care m-a surprins extrem de plăcut încă de la primul episod. Valea Mută vine în piața din România cu niște subiecte foarte îndrăznețe pentru societatea noastră, dincolo de crimele care stârnesc intriga serialului, fiind puse în fața privitorilor tabuuri greu de digerat pentru mulți. Atracția dintre doi băieți liceeni și frământările acestora legate de ce au făcut și ce au văzut îmi par ingrediente alese inteligent pentru acest scenariu, deși mulți se vor simți lezați și vor avea tentația de a respinge din start povestea. Mă uit la multe-multe seriale străine, iar relațiile dintre persoane de același sex rar lipsesc. Este noul “trend” transmis de scenariști, la fel cum femeile președinte (în SUA) sunt un alt mesaj puternic al acestor seriale. Un fel de “get used to it”.

Decorul

Ieșim din blocurile comuniste gri, din lumea posomorâtă, din momentele prea lungi de tăcere. Serialul este extrem de viu în acțiune, culori, decor. Vedem case frumoase –  probabil decorate și de pe la Ikea :)) – vedem peisajul din Brașov, care îți taie răsuflarea, culorile sunt intense și luminoase. Cadrele mi-au plăcut foarte mult, au fost atent lucrate, bucată cu bucată, și extrem de captivante în orice clipă. Nimic lăsat la voia întâmplării.

Actorii

Cel puțin în primul episod personajele au părut naturale și s-au legat în poveste. Cei doi adolescenți au fost o surpriză plăcută. Nu mă îndoiesc nicio clipă de talentul și resursele pe care țara noastră le are la capitolul actorie, însă o să vedeți că cei doi nu au un rol așa ușor, iar aici nu mă refer doar la relația dintre ei. Theodor Șoptelea trece bine de ecran, nu am simțit niciun moment că exagerează, că dă prea mult sau că e actorie și atât. E un nume pe care ar trebui să-l ținem minte. Și ceilalți își conturează personajele foarte bine, deși am pornit în Valea Mută sceptică și chiar și cu ceva emoții, nu au existat replici care să îmi zgârie urechile.

Scenariul

Este greu să aduci într-o lume de români consumatori de Criminal Minds, CSI, The Blacklist, The Killing și alte seriale asemănătoare o producție românească ce nu dă nicio clipă senzația de imitație și falsitate. Poate că nu avem criminali în serie și nici agenți FBI, dar avem destule resurse și inspirații care pot contura povești cu crime în România. Cum ziceam, am fost sceptică, am fost sigură că voi simți falsitatea poveștii, că voi spune “hai, dom’le, că nu avem noi din astea în România” sau că îmi voi da ochii peste cap la auzul unor replici sau la firul acțiunii, dar nu a fost chiar așa. Singurul moment nereal mi s-a părut conferința de presă a procuroarei. Sunt jurnalistă, văd zilnic astfel de conferințe și declarații. Reporterii nu stau niciodată liniștiți, nu vor pune nicidoată întrebări pe rând ca la școală, nu se vor mulțumi cu puțin. Știți, sunt ca vulturii. 😀

Scenariul miniseriei este semnat de Cristian Barna, iar regia de Marian Crișan. Din distribuția seriei fac parte actori precum Rodica Lazăr, Emilian Oprea, Mihai Călin, Theodor Șoptelea, Vlad Bălan sau Ovidiu Niculescu.

Mi-a plăcut și abia aștept să văd ce se întâmplă în continuare. În sfârșit un serial pe gustul meu în România! Găsiți primul episod pe HBO GO.

P.S. De fel, sunt puțin certată cu producțiile românești. Poate sunt eu prea superficială, nah, posibil, nu știu, zic și eu.

Leave a Reply