Trei filme pentru zile ploioase

Am răcit atât de tare de nu mă văd și nu vă văd. Când eram mai mică, la răceli dormeam și zeci de ore, mă trezeam doar cât să iau pastile și să beau apă. Acum, – deh, de la o vârstă – nu prea mai pot să dorm când îmi e rău, parcă sunt pedepsită să stau să simt tot :)) De citit nu se pune problema, pentru că am ochii împăienjeniți, așa că măcar un film drăguț să văd. Nimic prea complicat. Am selectat pentru voi câteva filme străine, care mie mi-au plăcut mult și merg cu un ceai de fructe fierbinte.

Josephine

Oh, la, la. Josephine este o tânără franțuzoiacă sătulă ca cei din jurul ei să aibă tot felul de așteptări de la ea. E la vârsta la care familia o presează să-și găsească un soț bun, să se așeze la casa ei, să facă un copil etc, etc. Josephine are o răbufnire și îi minte pe toți că are un logodnic în Brazilia și că se va căsători. E condusă de prietenii ei până la aeroport, dar Josephine se furișează înapoi la ea acasă. Doar că nu mai e “la ea acasă”, pentru că și-a închiriat apartamentul unui fost coleg de muncă. Josephine se refugiază în camera ei și… rămâne acolo mult și bine. E o comedie foarte haioasă și colorată.

Nobel’s Testament

Vă propun și un pic de acțiune prin țara de unde vine mobila Ikea. La banchetul anual dedicat premiilor Nobel, unul dintre laureați este împușcat pe ringul de dans. O reporteriță care se afla la eveniment este principalul martor, ea l-a văzut și pe criminal. O organizație teroristă din Germania revendică atacul, în timp ce jurnalista este obligată de poliție să nu scrie nimic despre crimă. Doar că reporterița nu se lasă așa ușor, iar investigația o duce într-o zonă periculoasă.

Tokyo Fiancee

Un film simpatic despre dragoste, diversitate culturală și regăsire. Belgianca Amelie locuiește în Japonia și iubește cam tot ce ține de această țară. Vrea să devină japoneză. E veselă și haioasă și îi predă franceza unui tânăr japonez la fel de haios. Cei doi se îndrăgostesc și încep o relație. În timp, tânăra veselă devine tristă și se pierde în noua iubire. Urmează drumul spre regăsire. Ciudățenia tipică filmelor străine (adică nu cele bombastice de peste Ocean) se simte spre final și îi dă o notă aparte. E un film dulce și sunt sigură că o să vă placă.

Mai este un film nemțesc despre nu mai găsesc nimic, nu mai țin minte cum se numea și am bântuit pe Google cum am știut eu mai bine, trilingv, și tot n-am găsit. Știu că era despre o tânără care avea o băcănie, se trezea în fiecare dimineață la 3 ca să meargă la piață să ia cele mai proaspete produse. Băcănia era punctul principal, locul unde se perindau diverse personaje importante, iar fata era într-o continuă căutare. Căuta o explicație pentru fericire, nefericire și iubire. Mi-a plăcut mult-mult și sunt chiar tristă că nu l-am găsit să-l trec în lista de aici.

Leave a Reply