Drag de Ileana Vulpescu

Uneori ți se dau zile multe ca să duci două pietre grele, și pentru suflet și pentru materie: singurătatea și bătrânețea. (Preludiu 2017)

În aprilie a apărut Preludiu, noua carte semnată de Ileana Vulpescu. Are 85 de ani și continuă să ne încânte cu scrierea ei magică. Așa este pentru mine… magică. Ileana Vulpescu scrie despre dragoste și despre apăsările sufletului cum puțini o fac. Cuvinte alese cu emoție și deloc pompoase. Pagină cu pagină, Preludiu este o lecție de viață și un suflet povestit. Cartea prezintă viața așa cum este ea. Mai grea și fără basme. Cu iubiri toride, dar trecătoare, cu parteneri pe care îi acceptăm ca atare, cu obișnuința care ia locul iubirii, cu parteneri care calcă strâmb, cu singurătate și cu moarte.

Îmi place că Ileana Vulpescu ne strecoară mici lecții de gramatică în cărțile ei și că se joacă destul de des cu trecerile povestirii de la persoana I la persoana a III-a. Este greu să faci asemenea treceri fără să deranjezi cititorul și să păstrezi cursul firesc al narațiunii.

Pe lumină, Lidia era demnă urmașă a țărăncilor din neamul ei, pe-ntuneric era o femeie fără inhibiții, însă mută ca pietrele.

Romanul prezintă povestea Lidiei Busuioc. Lidia este fată de învățători de la țară și ajunge o bună ingineră chimistă la București. Urma să se mărite cu Dinu, singurul bărbat pe care îl cunoștea în totalitate, dar care nu o răscolea cum avea să o facă Vladimir. Trăiește o pasiune intensă timp de trei luni cu Vladimir, după care drumurile lor se separă. Credea că definitiv, dar munca o poartă la Paris unde îl întâlnește din nou pe Vladimir, în treacăt, ca un fulger. Parisul îi oferă multe surprize printre care și o altă iubire ce o maturizează. Dar lucrurile nu vor rămâne astfel.

Dacă te iubești pe tine, îți găsești circumstanțe atenuante pentru toate greșelile față de tine și față de alții. Dacă nu te iubești, tot răul și urîtul le duci cu tine ca pe o boală cronică de care nu se moare dar care te-nsoțește pînă-n ultima clipă.

Dacă tot am devorat Preludiu, m-am apucat și de “Noi, doamnă doctor, cînd o să murim?” și de “De-amor, de-amar, de inimă albastră” – alte radiografii ale sufletelor unor oameni încercați de viață, comunism, boli. Doar că nimic nu se compară cu un suflet măcinat de dragoste și dor.

M-am bucurat să descopăr că, la Cărturești, găsiți multe dintre romanele scrise de Ileana Vulpescu într-un pachet special.

Leave a Reply